NOUĂ miei, vai de ei,
Au creioane colorate.
S-au jucat
Și-ați aflat
Doi prieteni, fiecare
Câte două mere are.
Câte oare
Sunt de toate?
OPT purcei venind pe seară
De la joacă, de afară,
Toți murdari (dar veseli foarte)
Fiindcă nu știu să se poarte.
Doi de-au fost și unul pleacă,
Mai rămâne unu-n joacă.
Semnul „minus”, de scădere,
După socoteală cere
Cei ȘAPTE cocoși
Privesc mânioși,
Găina n-o iartă,
Au toți chef de ceartă
Dacă unu și cu unu
Doi azi fac
Nu-i de mirare,
Fiindcă semnul de-adunare,
De atâta gălăgie,
Puișorii de găină
S-au speriat,
Prin grădină
Într-o zi au fost doar ZECE.
Apoi UNU câte UNU
S-au făcut cu toți – O SUTĂ.
Dalmațienii, cin’se-ntrece
Dacă nu-i scandal destul,
Iată, vine-acum fudul
Corul de măgari de soi
Ca să cânte pentru voi.
ZECE cățeluși isteți
Se înghesuie-n coteț,
Dar nu vor ca să priceapă
Că nu mai pot să încapă,
PATRU rațe au venit
Și s-au pus pe măcănit,
Iepurașii i-au gonit.
PATRU gâște dolofane,